Trei ani s-au scurs foarte repede…Parcă nu de mult am păşit pentru prima dat pragul universiţii, şi nu doar ca simpli studenţi, ci ca prima generaţie a Procesului de la Bologna. Acum sîntem pe ultima sută de metri ca să finisăm primul ciclu de studii propus de acest proces.

 Ce s-a schimbat în învăţămînt odată cu procesul de la Bologna? 

Aproape ca nu s-a schimbat nimic. S-au modificat metodele de predare, adică s-au format module, iar în loc de mai multe examene, studentul va susţine doar unul. A apărut posibilitatea ca studentul să-şi aleagă singur obiectele de studii, dacă vrea să mai adune credite. Cît priveşte faptul că materialul de studiu ce trebuia predat în 4 ani, s-a restrîns la 3 ani, sau că «s-a furat» un an din viaţa de student, nu prea îi lasă pe profesori să răsufle uşuraţi. Studiile la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării dintotdeauna s-au bazat pe capacitatea studentului de a scrie şi de a percepe obiectiv lucrurile. Profesorii spun că jurnalism poţi să faci şi în doi ani sau chiar mai puţin, doar că studenţii nu reuşesc să acumuleze experienţa necesară pe care o acumulau înainte. «Studentii care vor sa faca carte, o vor face cu, sau fără procesul de la Bologna», precizează cadrele didactice universitare. „ Iar rezultatele implementării noului sistem de învăţămînt vor fi atunci cînd vom avea o statistică a absolvenţilor angajaţi în domeniul dat”, mai spun ei.

 Studenţi altfel

 Studenţii încă nu pot evalua impactul implementării procesului de la Bologna în Universitate. Mai mult, aceştia spun că generaţia lor se pare că a fost şi continuă să fie generaţia experimentelor în domeniul studiilor. «Mai întîi testele din clasa a 4-a, modalitatea de testare din clasa a 9-a, 4 examene în loc de 5 la bacalaureat şi, în final, prima generaţie a procesului de la Bologna”, spun cu o oarecare indignare aceştia. 

Procesul de la Bologna şi Republica Moldova

 Procesul de la Bologna a fost lansat în 1999. Cînd se vorbeste despre Bologna se are în vedere rezultatele practice a unei serii de recomandări venite în urma mai multor reuniuni a miniştrilor educaţiei din ţările europene Scopul acestora este de a crea un sistem de învăţămînt universitar unitar la nivelul Europei. Republica Moldova şi-a declarat intenţia de a se integra în Uniunea Europeană. În această ordine de idei, oportunitatea de a face parte din spaţiul comun european al educaţiei şi de a participa activ la constituirea şi consolidarea acestuia reprezintă una dintre marile provocări ale viitorului său european. La 2 iunie 2004 Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a înaintat grupului Procesului de la Bologna o scrisoarea de intenţie prin care şi-a confirmat ataşamentul faţă de valorile şi exigenţele europene. Asfel, în mai 2005, după ce a acceptat toate condiţiile acestui program, Republica Moldova a aderat la Precesul de la Bologna. 

Motivaţia apariţiei procesului de la Bologna

 Potrivit mai multor experţi, există cauze universitare şi cauze politice privitor la apariţia sistemului nou de învăţămînt. Una dintre cauzele universitare aceştia menţionează: nostalgia universităţilor europene care în antichitate aveau o mobilitate clasică, oricine putea schimba universitatea fără nicio problemă. Există o multitudine de programe internaţionale, dar pentru a face studiile peste hotare este nevoie de un echivalent al studiilor sau diplomelor din ţara respectivă. Consideraţiile majore ar fi, totuşi, cele politice. Mobilitatea studenţilor în cadrul Uniunii Europene este redusă. În această ordine de idei, pentru mişcarea studenţilor dintr-o ţară în alta sunt necesare surse financiare destul de mari. De asemenea, potrivit mai multor experţi în educaţie, competitivitatea Europei la nivel mondial în materie de învăţămînt universitar, a fost, în ultimii ani, în pierdere de viteză. E bine sau nu cu noul sistem, nimeni nu ştie cu exactitate.

Un lucru însă e sigur, actualii studenţi au probabil cele mai mari abilităţi de a se adapta oricăror situaţii. O condiţie necesară unui viitor mai bun pentru o Europă unită şi lărgită.